Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară; Soarele rotund şi palid se prevede printre nori Ca un vis de tinereţe printre anii trecători. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare, Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în zare, Şi pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbuci albii de fum. Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare Străluceşte şi dezmiardă oceanul de ninsoare. Iată-o sanie uşoară care trece peste văi… În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi. Citește poezia de mai multe ori, apoi completează, în exercițiul de mai jos, cuvintele care lipsesc. Exercițiu: completează cuvintele ca...
Astăzi se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, la 19 februarie 1876 - unul din marii sculptori ai umanității, care a înnoit limbajul artei moderne prin viziunea lui unică și nu întâmplător, românească. Constantin Brâncuşi, geniul artei contemporane, a dăruit României ceva unic în lume, ceva ceea ce omul a căutat dintotdeauna, o scară la cer: Coloana infinitului. Infinită a fost iubirea lui Brâncuşi pentru România şi pentru artă. Pentru un timp infinit, numele său se va identifica cu cel al ţării noastre. Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii a purităţii universale şi va rămâne de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece. Cine a trece prin orașul Târgu Jiu, poate admira Coloana infinitului, considerată singura sculptură a timpurilor moderne care poate fi comparată cu marile monumente ale Egiptului sau Greciei, Poarta sărutului, simbol al iubirii și Masa tă...
Ziua de 1 Martie aduce cu ea un frumos obicei de primăvară, numit mărțișor. Mărțișorul este reprezentat fizic de un obiect micuț, legat cu două fire împletite, unul alb și altul roșu, care semnifică lupta vieții cu moartea, un talisman al norocului, al bunăstării și al prețuirii. Șnurul alb-roşu, de care se agaţă diferitele figurine, simbolizează, de asemenea, lupta contrastelor: noaptea cu ziua, viaţa cu moartea, boala cu sănătatea, iarna cu vara. Se oferă mărțișoare celor dragi în semn de respect și admirație. Conform vechiului calendar roman, 1 martie era prima zi din an, moment în care se marca „Matronalia” – o sărbătoare consacrată lui Marte, zeul războiului, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. De la zeul Marte vine numele lunii martie, dar și numele mărțișorului . Se crede că mărțișorul aduce noroc și sănătate pentru tot anul, iar cine îl poartă devine sănătos și curat ca argintul odată cu venirea primăverii. Este considerat un...
Comentarii
Trimiteți un comentariu