La Radio România Internațional, copiii diasporei vă vor arăta cât de mult îl iubesc ei pe Mihai Eminescu, pe care îl cunosc foarte bine, deși nu trăiesc în România. Eminescu prin ochii copiilor din Diaspora și prin experiența dascălilor lor de Limbă, Cultură și Civilizație Românească. Participă: Antonela Pohoață, profesor LCCR, Asturia, Spania; Dorina Apostol, profesor LCCR, Valencia, Spania ; Oana Topală, profesor LCCR, Bruxelles, Belgia ; Gina Dumitriu - profesor LCCR Terni, Italia ; Mario Castro Navarrete, poet, filosof și traducător de origine chiliană în traducerea căruia a apărut și volumul „Poesías escogidas” („Poezii alese”) de Mihai Eminescu; și elevii Maya Nicoleta Pătrariu Suciu, Vanessa Cioroagă, Maya Gabrielle Vasilică, Sonia Neagu, Emily Villafañe Mondan, Nicolae și Ștefan Chirilă, din Spania, Luca Popescu (Belgia) și Claudiu Alexandru Mândru (Italia), cursanți și absolvenți ai cursului de LCCR, implicați direct de-a lungul timpului în proiectele LCCR dedicate creație
Haplea este numele unui personaj fictiv al unei cărți pentru copii, dar și numele unor benzi desenate si desene animate, termen intrat deja în vorbirea populară și definit de Dicționarul Explicativ ca nătărău, prostănac, neghiob, dar mai ales lacom la mâncare. Cuvântul provine din limba bulgară (hapljo). Acest personaj manifestă toate calitățile altor personaje celebre pentru umorul, felul special de a vedea viața, precum și situațiile amuzante pe care le provoacă, cum ar fi: Păcală, Tândală, Bulă, Sucă al lui Nea Marin sau Mitică al lui Ion Luca Caragiale. 𝐏𝐚𝐧𝐭𝐚𝐥𝐨𝐧𝐢𝐢 𝐥𝐮𝐢 𝐇𝐚𝐩𝐥𝐞𝐚, 𝐝𝐞 𝐌𝐨ș 𝐍𝐚𝐞 𝐁𝐚𝐭𝐳𝐚𝐫𝐢𝐚 -𝐌ă𝐢, 𝐧𝐞𝐯𝐚𝐬𝐭ă, 𝐳𝐢𝐜𝐞 𝐇𝐚𝐩𝐥𝐞𝐚, 𝐏𝐚𝐧𝐭𝐚𝐥𝐨𝐧𝐢𝐢 ăș𝐭𝐢𝐚-𝐢 𝐯𝐞𝐳𝐢? 𝐇𝐚𝐢 𝐭𝐞-𝐚𝐩𝐮𝐜ă ș𝐢 𝐝𝐞𝐠𝐫𝐚𝐛ă 𝐂𝐮 𝐨 𝐩𝐚𝐥𝐦ă 𝐬ă-𝐢 𝐬𝐜𝐮𝐫𝐭𝐞𝐳𝐢. 𝐂ă𝐜𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐞𝐚𝐫ă... 𝐡𝐞𝐢, 𝐝𝐢𝐬𝐞𝐚𝐫ă 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐭ă𝐦𝐛ă𝐥ă𝐮, 𝐌𝐞𝐫𝐠 𝐥𝐚 𝐧𝐮𝐧𝐭𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐓ă𝐧𝐚𝐬𝐞 Ș-𝐨 𝐬ă 𝐟𝐢𝐞 𝐥𝐚𝐭ă, 𝐳ă𝐮. Î𝐧𝐬ă-𝐚𝐮𝐝𝐞
Sărbătoarea Sfintelor Paști este cea mai mărită şi solemnă dintre sărbătorile anului, care aduce omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle. Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu relig
Comentarii
Trimiteți un comentariu