Iarna, de Vasile Alecsandri
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în zare,
Şi pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele pierdute sub clăbuci albii de fum.
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Străluceşte şi dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie uşoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
Citește poezia de mai multe ori, apoi completează, în exercițiul de mai jos, cuvintele care lipsesc.
Exercițiu: completează cuvintele care lipsesc
Rezolvă rebusul de mai jos:
Comentarii
Trimiteți un comentariu