Limbă, cultură și civilizație românească în Asturia

De Mărțișor sărbătorim începutul primăverii, dar și ziua de naștere a celui mai îndrăgit povestitor român, Ion Creangă.  De când a început „drăgăliță-Doamne, a se rădica băiețaș la casa părinților” din satul Humulești, marele nostru scriitor ne-a dăruit atât minunatele lui "Amintiri din copilărie", opera sa autobiografică în care ne regăsim cu toții, în mare măsură, peripețiile lui Nică fiind asemănătoare cu cele ale oricărui copil din lume, din toate timpurile, cât și alte bucurii, care înveselesc și îmbogățesc inima cititorilor săi.  Cunoscut atât  pentru "Amintirile" sale, dar și pentru măiestria și umorul cu care ne spune basme, povești și povestiri, Ion Creangă este unul dintre clasicii literaturii române.  Lumea minunată a poveștilor lui este caracterizată prin simplitatea, bunul simţ şi modestia proprii ţăranului moldovean, o mărturie autentică a spiritualității populare românești. În lumea aceasta ne întâlnim cu baba și moșneagul, cu  cocoșul năzdrăvan, înti

Ziua de 1 Martie aduce cu ea un frumos obicei de primăvară, numit mărțișor. Mărțișorul este reprezentat fizic de un obiect micuț, legat cu două fire împletite, unul alb și altul roșu, care semnifică lupta vieții cu moartea, un talisman al norocului, al bunăstării și al prețuirii. Șnurul alb-roşu, de care se agaţă diferitele figurine, simbolizează, de asemenea, lupta contrastelor: noaptea cu ziua, viaţa cu moartea, boala cu sănătatea, iarna cu vara.  Se oferă mărțișoare celor dragi în semn de respect și admirație.  Conform vechiului calendar roman, 1 martie era prima zi din an, moment în care se marca „Matronalia” – o sărbătoare consacrată lui Marte, zeul războiului, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. De la zeul Marte vine numele lunii martie, dar și numele mărțișorului . Se crede că mărțișorul aduce noroc și sănătate pentru tot anul, iar cine îl poartă devine sănătos și curat ca argintul odată cu venirea primăverii.  Este considerat un simbol al primăver

Învață jucându-te ❤️ Dragostea, iubirea... Cele mai frumoase cuvinte, pentru că fără iubire nu putem trăi. Cum este să-ți fie drag cineva? La noi, la români, ziua de 24 februarie este sărbătoarea iubirii, numită și Dragobete. Ziua de Dragobete  este una dintre cele mai frumoase sărbători, tocmai pentru că în această zi se celebrează dragostea. E ste o sărbătoare cu veche tradiție în România, păstrată înca de pe timpul dacilor, o zi în care se  sărbătorește primavara, când păsările își caută loc pentru cuib iar oamenii participă la sărbătoarea naturii și se îndrăgostesc. Florile înfloresc și la fel ca ele înfloresc și sufletele oamenilor. Dragobetele este prezentat în legende ca un tânăr chipeș, frumos, drăgăstos și puternic, feciorul babei Dochia, cea care își scutură cojoacele la început de primăvară, ce aduce iubirea în casele oamenilor și în suflet. Se spune că el facilitează relațiile de dragoste dintre animale, păsări, dar mai ales dintre oameni.  Este un fel Cupido

Omagiu limbii române Pentru noi, românii din diaspora, limba este ceea ce ne unește.  Dacă atâția oameni de seamă din alte culturi și din alte țări învață și iubesc limba română, avem datoria, ca părinți, să-i învățăm pe copiii noștri  limba lor maternă. Prin ea, își vor putea păstra pe parcursul vieții o legătură autentică și profundă cu țara din care își trag rădăcinile.  LA MULȚI ANI LIMBII ROMÂNE!  Învățați-i pe copii limba română!

Astăzi se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, la 19 februarie 1876 - unul din marii sculptori ai umanității, care a înnoit limbajul artei moderne prin viziunea lui unică și nu întâmplător, românească. Constantin Brâncuşi, geniul artei contemporane, a dăruit României ceva unic în lume, ceva ceea ce omul a căutat dintotdeauna, o scară la cer: Coloana infinitului.  Infinită a fost iubirea lui Brâncuşi pentru România şi pentru artă. Pentru un timp infinit, numele său se va identifica cu cel al ţării noastre.  Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii a purităţii universale şi va rămâne de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece.  Cine a trece prin orașul Târgu Jiu, poate admira Coloana infinitului, considerată singura sculptură a timpurilor moderne care poate fi comparată cu marile monumente ale Egiptului sau Greciei,  Poarta sărutului, simbol al iubirii și Masa tăcerii, despre care

"Cine însoțește ființa unui om care trăiește pe alte meleaguri, care vorbește zi de zi o altă limbă decât a lui, atunci când cartea vieții lui este scrisă cu cuvintele unei alte limbi decât cea pe care-a învățat-o pentru prima dată? Cât de dulce este pentru un om limba în care este scrisă cea mai intimă, cea mai prețioasă, cea mai aproape de sufletul său carte!" Este un fragment din compunerea scrisă de Erica Loredana Dinescu.  Puteți citi întreg eseul ei, aici: România, o țară de poveste

Silaba este sunetul (vocala) sau grupul de sunete care cuprinde în mod obligatoriu o vocală și care se pronunță printr-un efort expirator (printr-o singură deschidere a gurii). După numărul de silabele, cuvintele sunt monosilabice (formate dintr-o singură silabă), bisilabice (formate din două silabe) sau plurisilabice (formate din mai multe silabe). cuvinte monosilabice : om, rac, sar, clar cuvinte bisilabice : a-er, a-pă, ca-să, cla-să cuvinte plurisilabice : pro-fe-sor, mar-gi-ne; gra-ma-ti-că; cu-ră-țe-ni-e Practică cele învățate din explicațiile de mai sus, prin joc, grupând cuvintele din puzzle-ul de aici 👇 după numărul de silabe. La sfârșit vei descoperi un peisaj dintr-o pădure de fagi. PUZZLE CU SILABE   Testează-ți cunoștințele despre silabe și cuvinte, aici: 👇 TEST

                        Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară; Soarele rotund şi palid se prevede printre nori Ca un vis de tinereţe printre anii trecători. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare, Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în zare, Şi pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbuci albii de fum. Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare Străluceşte şi dezmiardă oceanul de ninsoare. Iată-o sanie uşoară care trece peste văi…   În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi. Citește poezia de mai multe ori, apoi completează, în exercițiul de mai jos, cuvintele care lipsesc. Exercițiu: completează cuvintele care lipsesc Rezolvă rebusul de mai jos: ❄ REBUS de IARNĂ ❄